Circul Sidoli: Difference between revisions
No edit summary |
No edit summary |
||
| Line 71: | Line 71: | ||
Strada_Poliției_la_intersecție_cu_Strada_Sapienței.jpg|Strada Poliției la intersecție cu Strada Sapienței. | Strada_Poliției_la_intersecție_cu_Strada_Sapienței.jpg|Strada Poliției la intersecție cu Strada Sapienței. | ||
Sidoli_000.jpg | Sidoli_000.jpg|Foto A. GH. EBNER | ||
</gallery> | </gallery> | ||
<pre style="color: blue">Links:</pre> | <pre style="color: blue">Links:</pre> | ||
Revision as of 21:58, 16 September 2024
==Circul Sidoli==
| Adresa: Str. Politii(Politiei) Nr. 7 | Ani in existenta: 1874 - 1933 |
| Adresa alternativa: | Google Maps |
| In cladire au functionat: | *Circ |
Theodor Sidoli a fost pionierul circului romanesc. Nascut in Navara, Italia in anul 1830 si stabilit in Romania in 1864 el a devenit faimos in special prin numerele sale de calarie si dresura, castigand multa experienta la manejul boierului Cantacuzino-Pascanu din Popesti, Iasi. În anul 1874, el a înființat la Bucuresti Circul Sidoli, primul circ profesionist din România, construit pe maidanul Brezoianului, nu departe de Casa Slătineanu pe viitoarea locatie a Hotelului Cișmigiu, pe viitorul bulevard Elisabeta.
Spectacolele includeau pe "Celebrul Succi", “postitorul fenomenal care promitea să nu mănânce nimic 30-40 de zile”, dresorul de elefanți George Mateescu, clovnii Toni Mărculescu, Tonino Milea și Cacianica. De asemenea acrobatii pe bicicleta cu "Micuțul Samson" și ale sale numere. Serena și Medeea, vestite amazoance. Clotilda, dresoare de cai și călăreața făra asemănare, clovnii Fratellini.
Spectacolele erau o "afacere de familie" cu Cesare Sidoli, fiul cel mare al lui Theodor Sidoli, care era un jocheul neîntrecut cu figuri grele și primejdioase, si Franzinni Sidoli, al doilea fiu, jongler de forță, "care uimea lumea când ajungea la figura cu cele trei revolvere pe care le azvârlea în sus, la o distanță mare, le prindea pe toate în mâini și trăgea focurile deodată toate trei". Alma Sidoli fiica cea mica se ocupa de scoala de calarie.
In 1885? in urma unui incendiu major in Bucuresti circul a fost mistui de flacari.
Sidoli inainteaza actele necesare pentru construirea unui nou local al circului.
Istoric de artă, dr. Cezara Mucenic: “Da, se demolează pentru că noi nu am mai avut un stat funcțional, nu a existat stat după 1990 și nu a existat Primărie după 1990. Să vă dau un exemplu. În anul 1870, s-a tăiat Bulevardul Regina Elisabeta. Primul Bulevard din București a fost cel al Academiei, cel chiar din fața Universității, care continua cu Bulevardul Elisabeta. Fiind încă multe terenuri neocupate, că a durat până când oamenii au cumpărat și au construit, acolo s-a așezat un Circ. În anul 1882 a luat foc, sigur că fiind un circ avea multe materiale inflamabile, lemn, pânză. Era un circ cu cai care avea și o mică menajerie alături. A luat foc și a ars, au ars și toți caiii, a fost un dezastru, scrie despre aceasta chiar și Regele Carol I în “Jurnalul” său, scrie și Bacalbașa despre această drama care-a tulburat orașul”.
Istoric de artă, dr. Cezara Mucenic: “În anul 1886, la un an după incendiu, un circ italian, Sidoli, cere autorizație de la Primărie, ca să își pună un circ tot în zona aceasta a Bulevardului Elisabeta. Și în bilet, în autorizația de construcție, spune cum o să-l construiască. Avea pereți de tablă, cu stâlpi de lemn solizi și acoperiș de pânză. Se discută la Primărie și i se acceptă o autorizație valabilă numai patru luni, i se dă un termen scurt. Totul trebuia să fie îmbrăcat în tablă, pe jos să fie pământ, să nu existe nicio bucată de lemn expusă. Înainte de prima reprezentație, se precizează că o să vină Arhitectul Șef care va verifica soliditatea gradenelor și respectarea acestor norme care au fost puse în autorizația de construcție. Iar dacă ceva va fi încălcat, imediat circul se desființează fără posibilitatea de a merge în justiție, fără nimic”.
Noua clădire, amplasată într-o zonă delimitată de străzile Politiei, Sapienţei, Brutus, Sfinţii Apostoli (autorizaţia de construcţie23 nr.272 din 25 iunie 1886, dat în baza solicitării datate 14 iunie 1886), de către arhitectul G.Mandrea. Theodor Sidoli „voind a construi un circ stabil şi masiv în capitală Bucuresci în stil helveţian", cu ziduri din cărămidă, prevăzut cu şaisprezece stâlpi metalici care să susţină învelitoarea."
Pe coltul de vis-a-vis, pe str. Brutus cu Politiei se afla celebra, la acea vreme baie a lui Mitraszewsky I.. Pe la 1867 la aceasta baie se faceau chiar abonamente lunare sau pe timp mai indelungat. Se pastreaza abonamentul poetului Nicolae Nicoleanu. Marele nostru poet Mihai Eminescu era si el unul dintre cei care frecventa des aceasta baie si unde, dupa o baie de abur, a avut un soc nervos care va fi un simptom al bolii de mai tirziu, ce-i va apropia sfirsitul. Dupa moartea intemeietorului a fost condusa de sotia sa (Ana) care i-a pus numele de Baia "Diana".
La 5 decembrie 1886, Theodor Sidoli solicita Primăriei să inspecteze construcţia circului, finalizată în sîarşit. Prima reprezentaţie ecvestră în noua clădire era programată pentru 15 ianuarie 1887, dar, pe 5 ianuarie, Sidoli cerea autorizaţie pentru ... refacerea circului.
Noul local a circului a fost inaltat respectand toate normele impuse de primarie pe Stradă a Poliției, mai tarziu a Miliției. Primele spectacole au inceput in 1888. Datorită succesului avut, în 1889, Theodor Sidoli înființează un circ asemănător celui de la București și la Iași.
Dupa decesul lui Theodor in 1891, circul a trecut sub conducerea fratilor Cezar si Franzini Sidoli. Cezar Sidoli era un acrobat remarcabil, un cascador jocheu si un excelent dresor de cai.
Circul Sidoli este singurul căruia Curtea Regală i-a acordat titulatura de Circul Regal Român. Cezar Sidoli era cavaler al Coroanei României, primise Medalia jubiliară de la 1906, era ofițer al ordinului Takova, avea Crucea de Comandor al ordinului Sf. Sanai și poseda numeroase daruri din partea Reginei Elisabeta, din partea reginei Elena a Italiei, etc.
Pe data de 29 iulie 1902, Emilia Sidoli solicita autorizaţie pentru repararea circului. Re-deschiderea era preconizată pentru data de 25 septembrie 1902. Autorizaţia poartă data 7 august 1902.
Sala Circului Sidoli a fost folosita pentru spectacole de teatru si mai ales pentru noile proiectii cinematografice, la moda la inceput de secol XX.
Cu o capacitate de două ori mai mare ca a teatrului Eforie, circul Sidoli a fost o adevărată încântare pentru bucureșteni, mereu dornici de a asista la o nouă reprezentație. Stagiunea de iarnă era întotdeauna cea mai așteptată. În preajma Crăciunului, circul se întrecea în a oferi publicului cele mai spectaculoase numere ale celor mai impresionante personaje.
Circul Sidoli este nevoit sa isi revizuiasca programul la inceputul Primului Razboi Mondial deoarece caii au fost rechizitionati de stat pentru armata.
Dupa moartea lui Cezar Sidoli in anul 1919, Franzini nu mai are energia necesara de a continua si l-a luat ca ajutor pe Gigy, faimos actor de circ in acea perioada.
Activitatea circului s-a oprit in 1930.
Cladirea Circului Sidoli a dainut in Bucuresti pana in vara anului 1933, cand a fost demolata. "A fost un moment de tristete pentru locuitorii Bucurestiului, obisnuiti cu numerele spectaculoase ale Circului Sidoli, mai ales in perioada Craciunului." == Circul Sidoli de a cărui existenţă se legau primele bucurii spectaculare ale copilăriei multora dintre bucureşteni, dispare. (…) Bătrânul circ acum se duce, îngropând cu el numele aceluia care şi-a plimbat celebritatea spectacolului pe tot cuprinsul ţării. Bucureştenii vor rămâne fără circ. Nu mai reprezenta nimic şandramaua de pe strada Poliţiei în angrenajul artistic al Capitalei, dar parcă, oricum, e prea trist un oraş fără circ. Nu vi se pare? Nu, desigur că nu, fiindcă veţi spune că avem o sută de arene sportive, de cinematografe, de piscine, de teatre, de cabareturi. Şi totuşi, e pustiu oraşul fără circ. Întunecat, ca o viaţă fără copilărie.” (Ziarul Dimineaţa, august 1932).
-
1887
-
1887
-
1911 Viața capitalei.
-
1911
-
Strada Poliției la intersecție cu Strada Sapienței.
-
Foto A. GH. EBNER
Links:
Referinte:
O EFEMERIDĂ ARHITECTURALĂ:CIRCUL SIDOLI DIN BUCUREŞTI