Expoziția-Târg din București, 1921

==„Expoziția și Târgul de Mostre a Industriei Românești” 1921== [edit | edit source]

Adresa: *Parcul Carol I	Deschiderea oficiala: 21 Septembrie 1921(data actuala - 14 august 1921) - 2 octombrie 1921
Adresa alternativa:	Google Maps
In cladire au functionat:
	Expozitii si Muzee Parcul Carol I

=== „Prin industrie, pentru țară!”===

Expoziția și târgul de mostre a industriei românești din Bucuresti a fost inaugurată în mod oficial la data de 21 septembrie 1921, în Parcul Carol, și a avut menirea de a reprezenta începutul construcției și organizării României Mari în sectorul industrial. Expoziția-târg a fost realizată din inițiativa și cu concursul aproape exclusiv al Statului, prin Ministerul Industriei și Comerțului – Direcția Generală a Industriei, al cărei director, Mihail Manoilescu, a fost numit comisar general al expoziției.

Organizată în timpul guvernului Alexandru Averescu (13 martie 1920-16 decembrie 1921), la o distanță de trei ani după încheierea Primului Război Mondial și de la desăvârșirea unității naționale, Expoziția Industrială a însemnat un moment de referință în istoria Regatului României. După anul 1918, România a devenit a zecea dintre țările Europei ca suprafață și a opta ca populație, aflându-se în plin proces de consolidare și afirmare. Organizarea unui târg al economiei naționale, în anul 1921, apărea în contextul armonizării economice în toate provinciile românești, ceea ce a impus măsurile fundamentale precum reforma agrară, reforma financiară și unificarea monetară.

În primăvara anului 1921, România participase cu produse miniere, agricole și forestiere la târgurile din Lyon și Milano, provocând un interes deosebit în cercurile comerciale și industriale din Franța și Italia, conturându-se, din ce în ce mai mult, ideea necesității unui târg și în țară. Un articol din Revista economică din 5 noiembrie 1921, reda „marea importanță pe care o au, în dezvoltarea economică a unei țări, pentru facilitarea încheierilor de relații comerciale între state, expozițiile și târgurile”. Manifestarea expozițională din Parcul Carol avea meritul de a aduna la un loc, pentru prima oară, industriile tuturor regiunilor din România Mare.

Inițial programată a ființa în perioada 11 septembrie-2 octombrie, Expoziția și Târgul de Mostre au fost amânate de mai multe ori, întâmpinând varii obstacole, de la cele administrative până la cele politice. În fapt, deschiderea evenimentului a avut loc la data de 16 septembrie 1921, în prezența generalului Alexandru Averescu – președintele Consiliului de Miniștri și totodată ministru ad-interim al Industriei și Comerțului și ministru de Interne, Mihail Manoilescu – comisarul general al Expoziției, Nicolae Zane – președintele Camerei de Comerț din București și în prezența reprezentanților Parlamentului și ai corpului diplomatic. Solemnitatea deschiderii oficiale a avut loc la Arenele Romane, unde, în prezența principelui moștenitor Carol – ce ținea locul regelui, plecat atunci în străinătate –, Î.P.S.S. Mitropolitul Primat Miron Cristea a oficiat și un serviciu religios. Expoziția-târg a fost onorată și de prezența, pe rând, a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria[6].

=== „Târgul de mostre din București va întări legăturile dintre industrie și comerț”===

Expoziția și târgul de mostre ale industriei românești din 1921 a fost prima expoziție generală națională după Expoziția Jubiliară din 1906 și prima expoziție-târg generală din țară. Expozițiile și târgurile de mostre constituiau la acel moment cel mai modern mijloc de a face cunoscute produsele și principalele activități dintr-un anumit domeniu. Desfășurată pe o suprafață clădită de 9.786m², păstrând pavilioanele expoziției de la 1906 și construind altele necesare, acest eveniment avea un caracter strict național, scopul ei fiind de a scoate în relief valoarea produselor și diversitatea inventarului economic al țării întregite. Pe lângă produsele vechiului Regat, participau produsele industriale și agricole ale provinciilor alipite, dintre care unele cu un potențial industrial foarte însemnat. Expoziția însemna o operă originală de valorizare a statului nostru „în fața oamenilor reprezentativi din diferitele ramuri de activitate ale noilor provincii”. Din suprafața totală de expunere, 5.870 m² reprezentau suprafața a 17  pavilioane industriale particulare, restul fiind ocupat de pavilioanele oficiale. Aranjarea expoziției-târg s-a făcut astfel: pe provincii și orașe; pe fabrici; pe specialități; după felul cum industriile erau finanțate de institute bancare. Au participat 791 de firme, dintre care, în afară de industria casnică și participarea străină (foarte redusă), 630 erau firme românești. Cele mai numeroase firme participante au aparținut industriei alimentare, urmată de industria textilă, industria pielăriei, a metalurgiei și altele. Expoziția a fost văzută, pe durata unei luni, de aproape 250.000 de vizitatori, dintre care 30.000 sosiți din provincie .

Comisarul general, Mihail Manoilescu – inginer cu profunde cunoștințe economice și implicat în viața politică, a depus tot efortul său pentru realizarea acestei expoziții la cele mai înalte standarde ale vremii. El dispunea de largul concurs al autorităților iar prin decizia Consiliului de Ministri, Ministerele de Industrie, Lucrări Publice, Comunicații, Război, Interne și Domenii erau obligate să cedeze cu precădere față de orice alte cereri și pe „prețul lor de cost”, materialele necesare reparării și construcției de pavilioane; Ministerul de Domenii trebuia să pună la dispoziție, pe perioada expoziției-târg, Ministerului de Industrie, terenurile necesare în Parcul Carol pentru clădirea în jurul Pavilionului principal aparținând Ministerului de Industrie, a pavilioanelor, kioscurilor de desfacere și localurilor de consum și distracție necesare. Cheltuielile fuseseră fixate până la suma de 500.000 de lei din fondul bugetar de la Ministerul Finanțelor pentru a servi la  plata lucrărilor de restaurare și construcție de pavilioane și 500.000 de lei, din fondul de rulment al Ministerului Industriei și Comerțului, pentru cheltuielile de funcționare a expoziției. Însă, până la finalul expoziției, sumele au fost sporite la 6.664.710 lei, ele fiind acoperite în bună parte din veniturile taxelor asupra expozanților și afacerilor încheiate. Arhitectul aromân Arghir Culina a fost însărcinat cu construirea a 14 noi pavilioane mari și repararea celor vechi din Parcul Carol, dar și cu supravegherea tuturor proiectelor pavilioanelor și construcțiilor private pentru a intra în cadrul estetic arhitectural al întregii expoziții.

Acest eveniment expozițional de amploare s-a realizat într-o perioadă de timp scurtă (aproximativ trei-patru luni), funcționarii și inspectorii industriali, prin Comisariatul General al Expoziției-târg – înființat special pentru acest eveniment, muncind asiduu până la cele mai mici detalii – de la apelul către comercianții și industriașii expozanți până la organizarea spațiilor de agrement în interiorul parcului. Pentru tânărul inginer Mihail Manoilescu, aflat la începutul carierei sale politice și științifice, organizarea acestei Expoziții Industriale a constituit afirmarea sa pe plan politic – „punctul cel mai luminos” al perioadei de directorat în minister (1919-1921), expoziția aducând acelei epoci „satisfacție și bucurie românească”. 

Expozanții plăteau o chirie de 60 de lei pe metru pătrat de teren pentru pavilioanele provizorii clădite special și de la 210 lei pe metru pătrat, suprafața orizontală, în pavilioanele oficiale. Produsele industriei casnice erau expuse în mod gratuit în unul dintre pavilioanele oficiale. Expozanții puteau face reclamă numai în interiorul standului lor. Nu se puteau vinde decât obiecte fabricate integral de firma expozantă și anume cu prețul de cost (plus câștigul) marcat cu 10% în folosul expoziției și cu 20% în folosul vânzătorului.  Expoziția și Târgul au avut și „un pavilion al informațiilor din străinătate”, în care firme străine au expus alături de articole ale industriei proprii și material publicitar – reclame, cataloage. Astfel, erau încurajate contactele economice, încheierea de tranzacții și integrarea în economia europeană.

===„Târgul de mostre din București va arăta puterea industriei Ardealului, Banatului și Bucovinei”===

Expoziția din Parcul Carol era legată cu gara Filaret prin linie ferată specială pentru a facilita transportul mărfurilor la expoziție cât și a celor tranzacționate, 40 de vagoane C.F.R. folosindu-se exclusiv pentru industriași. Pentru vizitatorii avizați – producători sau comercianți – dar și pentru publicul larg din provincie, s-a acordat 75% reducere la Căile Ferate Române, înființându-se special cu această ocazie un Birou de informațiuni, la Gara de Nord. Cei care solicitau reducerea CFR puteau călători numai în baza „certificatului galben” cu ștampila Comisariatului General și a comisarului expoziției. Organizatorii s-au preocupat și de cazarea persoanelor care au dorit să participe la târg, un „Birou de Cuartiruire” al Expoziției făcând apel și la bunăvoința bucureștenilor de a găzdui comercianții și industriașii ce vor veni pentru prima oară în capitala „ce rezumă azi noua Românie”, preconizându-se un număr mare de participanți și vizitatori ai Expoziției.

Au fost amenajate mai multe barăci din scânduri, unele servind pentru desfacere și mărfuri și o alta deservea postul de pompieri. Tot într-o baracă de lemn, cu o cabină mică pentru aparatură, a fost amenajată sala de cinematograf unde au rulat filme scurte cu caracter publicitar, comandate de Ministerul Industriei și Comerțului societății „Cipeto”. Au fost realizate nouă filme documentare industriale pentru a rula în proiecții continue la Expoziție: „Fabrica de pălării din Timișoara”, „Industria lânii” (Timișoara), „Fabrica Goetz/Industria lemnului”, „Astra Română/Industria petrolului”, „Minele de la Anina”, „Reșița 1921”, „Uzinele Lemaitre București”, „Uzinele Vulcan București”, „Băile Herculane 1921”.

Pentru promovarea expoziției și a târgului de mostre au fost distribuite afișe în aproape toate orașele și stațiunile din țară iar în București, 125 de vagoane ale Direcției Generale a Tramvaielor electrice au afișat materialele expoziției timp două luni jumătate. În număr special, cu ocazia Expoziției-târg au apărut și Revista economică a României și Dacia Industrială prin care industriași și comercianți erau invitați de „a se folosi de această rară ocaziune și să publice reclamele lor”. Pentru distracția vizitatorilor s-au înființat berării, lăptării și restaurante iar plimbările pe lac cu gondole erau un punct de atracție. La Arenele Romane au putut fi vizionate chiar și lupte greco-romane, alături de alte manifestări ce au creat o atmosferă festivă timp de o lună întreagă în Capitală. Dorind să devină un eveniment pentru viața economică a României, mai multe categorii de vizitatori precum studenții Academiilor Comerciale și ai Școlilor Politehnice aveau gratuitate, urmărind „un stil agreabil de instruire” [16]. Expoziția a primit, printre altele, și vizitele delegației engleze de presă, a deputatului francez Charles Bertrand[17] și a unor grupuri de studenți italieni.

În timpul expoziției s-au desfășurat mai multe evenimente precum Congresul dedicat încurajării industriei casnice și Congresul Proprietarilor și Directorilor Uzinelor Electrice din Ținuturile Alipite, dar și o conferință „practică” pentru a discuta despre problema dispariției analfabeților și promovarea „mașinilor de învățat carte”. Manifestarea economică din Parcul Carol era „un prilej de de apropiere pentru industriașii din România” și „o ocazie nimerită pentru un schimb de vederi între industriași care își vor comunica scopurile, nevoile și datoriile comune”.

Manifestarea a generat un viu interes în rândurile vizitatorilor prin faptul că se expuneau produse naționale până atunci necunoscute. Industria pielăriei prezenta, pentru prima dată, posibilitățile de fabricare a încălțămintei în mod mecanic. Erau remarcabile, pentru progresul tehnic al țării de până atunci, pavilioanele industriei mobilelor și lemnului, a sticlăriei, industria alimentară, industria chimică, cea grafică, industriile construcțiilor și metalurgică. Publicul era surprins de calitatea și de noutatea lor: „Nimeni nu putea să creadă că România producea în noile ei granițe articole industriale atât de complicate și de occidentale. Oamenii pipăiau cu mâna vagoanele elegante ieșite din fabrica ASTRA-ARAD sau surâdeau cu neîncredere, întrebându-se dacă nu cumva ele nu sunt aduse în piese din străinătate și numai montate în România” [18]. Expoziția Industrială se inaugura pe fondul unei noi stări de spirit la nivelul întregii societăți românești, de implicare civică și politică și alimenta mândria și aspirațiile românilor. În memoriile sale, Manoilescu remarca: „Dar, mai presus de toate, domnea în mulțimea care se îngrămădea voioasă în pavilioanele expoziției un mare orgoliu, în fața posibilităților, abia atunci dezvăluite, a acestei mari și frumoase Românii”.

Fondul de clișee pe sticlă prezentat în acest proiect este atribuit fotografului „Bucureștilor” – Nicolae Ionescu (1903-1974). Colecția de clișee pe sticlă a fost achiziționată de Muzeului Național de Istorie a României la data de 21 aprilie 1977, prin oferta doamnei Constanța Hodoș, urmașă a lui Nicolae Ionescu. Acest fond valoros se constituie ca o mărturie a unui moment în evoluția tehnicii fotografice. Slaba fixare a emulsiei de halogenură de argint pe placa de sticlă, spațiile mari de depozitare necesare și fragilitatea clișeelor reprezentau dezavantaje tehnice față de peliculele de celuloid care au apărut mai târziu. Prin valorificarea acestui inedit fond de clișee din colecția M.N.I.R., dorim să reparăm și o injustiție a istoriografiei ultimelor decenii care a neglijat importanța acestui târg al României Mari, menționându-l doar sporadic în contextul evoluției economiei românești. În același timp, aducem o recunoaștere a meritelor acestui fotograf despre a cărui operă fotografică se cunoaște prea puțin, readucând în conștiința publică memoria acestui „fotograf-cronicar”. De remarcat este caracterul documentar al fotografiilor sale, de o valoare artistică inconfundabilă. Tematica acestui fond de clișee este foarte bogat și reconstituie evenimentele Expoziției Industriale. Sunt surprinse aspecte din timpul construcției pavilioanelor, momente ale vizitei oficialităților și a membrilor familiei regale, imagini de la oficierea serviciului divin. De asemenea, sunt imortalizate pavilioanele expoziției și aspecte din interiorul acestora, zonele de agrement și câteva clișee reprezentând Arenele Romane. Structura expoziției evidențiază mai multe aspecte ale economiei românești: potențialul industrial al provinciilor, structura pe ramuri a industriei și investiția de capital. În acest sens s-au organizat pavilioane regionale și orășenești: pavilionul Banatului, al Bucovinei, al Oradei Mari, în care s-au expus mostre ale industriilor reprezentative. Importanța dată zonei Banatului a cărei producție industrială reprezenta 25% din totalul pe țără, se observă și în ponderea foarte mare de clișee ce redau aspecte din acest pavilion, în comparație cu produsele Basarabiei, majoritar agricole. Pe criteriul organizării de pavilioane ale diverselor industrii, s-a urmărit crearea unei imagini de ansamblu asupra structurii industriei românești. Se remarcau: pavilionul petrolului, pavilionul societății „Foresta” pentru industria lemnului, pavilionul societății „Astra” pentru industria mijloacelor de transport și motoare, pavilionul uzinelor societății „Nitrasulfer” pentru industria chimică, pavilionul uzinelor „Reșița” pentru industria metalurgică și pavilionul societății „Cartea Românească” pentru industria tipografică. Industria alimentară a fost și ea puternic reprezentată: fabricile de conserve „Flora”, „Lica-Sibiu”, fabrica de macaroane „T. M. Kogan” din Basarabia și multe altele. Pentru a ilustra „investiția de capital autohton în industrie”, s-au organizat în cadrul expoziției, și pavilioane proprii ale principalelor instituții financiare creditoare: pavilionul industriilor finanțate de Banca Marmorosch Blank, de Banca Agricolă, de Banca de Credit și Banca Crissoveloni, precum și pavilionul Băncii Sindicatului Agricol Ialomița. Într-un spațiu relativ întins, într-unul dintre cele două Pavilioane Oficiale, erau expuse produsele industriei casnice: țesături, scoarțe, broderie artistică, elemente de decor al contrucțiilor. Un spațiu în cadrul expoziției era dedicat invențiilor: standul „Take Brumărescu” – autor a 31 de invenții. Pavilionul regal, pavilionul H. Coandă, pavilionul doctorului Minovici, constituiau pavilioane individuale. Standul „Societății Invalizilor de Război” reținea atenția prin produsele sale: aparate ortopedice, proteze, instrumentar chirurgical. Toate acestea, și multe alte produse, au marcat bogăția și varietatea produselor industriei românești expuse timp de o lună la Expoziția și târgul de mostre din Parcul Carol în anul 1921.

(Observăm faptul că inaugurarea expoziției a fost de mai multe ori amânată: la data de 25 mai 1921 Consiliul de Miniștri aprobă deschiderea expoziției din Parcul Carol pentru data de 14 august 1921, însă, materialele de promovare ale evenimentului (brosuri, afișe) indică data de 11 septembrie, cu închiderea pe data de 2 octombrie).

===Pavilioanele Principale din cadrul expozitiei===

01 Pavilionul Oficial 02 Industria Casnică 03 Metalurgia 04 Mobile. Lemn 05 Petrolul 06 Societatea Astra-Arad 07 Societatea Resita 08 Societatea Mitrasulfer	09 Societatea G. I. B. 10 Banca de credit Crisoveloni 11 Banca Marmorosh Blank 12 Societatea Foresta 13 Pavilionul Străinilor 14 Pavilionul Oradia Mare 15 Pavilionul Schiab 16 Pavilionul Shiel	17 Pavilionul Henri Coandă 18 Pavilionul Comănescu 19 Pavilionul Bucovinei 20 Pavilionul Banat 21 Bărci de detail 22 Rampa de Debarcare 23 Poarta cea Mare 24 Farul Cel Mare	Harta Expozitiei. Desen N. Gh. Raileanu	Brosura Expozitiei.

===Pavilioane si cladiri diverse===

Pavilionul Arad Arenele Romane Atelierele Socec & Co. Pavilionul Banca Agricola	Pavilionul Banca Sindicatului Agricol Ialomița Pavilionul Banca de Credit Român Pavilionul Brașov Pavilionul București	Castelul lui Vlad Țepeș Pavilionul Cluj Pavilionul Craiova Pavilionul Galați	Pavilionul Iași Pavilionul Lugoj Moscheea Muzeul Militar	Pavilionul Ramuri Industriale Pavilionul industriilor Pavilionul Sibiu Pavilionul Timișoara

===Colecţia artistică din Expoziţia şi Târgul de Mostre din Bucureşti 1921. Autor Marin Haralambie Georgescu (1886-1932)===

Colecția artistică din Expoziția și Târgul de Mostre din București / M. H. Georgescu. – [București] : Cartea Românească, 1921. Legătură broșată originală. Albumul cuprinde planșe cu ilustrați de la Expoziția și Târgul de Mostre din București. Pe pagina de titu o însemnare a autorului: „Profesorului distins și omului iubitor de frumos D-lui O. Tafrali, cu deosebită dragoste. // M.H. Georgescu // 3 IV 1922 // Buc.” Colecţia artistică din Expoziţia şi Târgul de Mostre din Bucureşti 1921