Nicolae Nenciulescu
Nicolae Nenciulescu (n. 6 septembrie 1879, București - d. 1973, București), arhitect român, de orientare eclectică. Studiază la Școala de Arte Frumoase din Paris (diplomat 1910). Profesor la Academia de Arhitectură din București (la catedrele de „Stereotomie și Teoria umbrelor” și „Arhitectură generală”) (1930 - 1950). Prodecan la Academia de Arhitectură, București (1942), decorat cu Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului” (13 octombrie 1941).
Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii 1920-1945 - Arhitect în cadrul Ministerului de Război; - Arhitect șef în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor; - Membru în „Consiliul Tehnic Superior” din Ministerul Lucrărilor Publice; - Membru în Comisia de sistematizare a orașelor din țară. 1948-1952 - Arhitect în cadrul Institutului de Proiectare a Construcțiilor, Bucureștiul în imagini
În anul 1927, arhitectul Nicolae Nenciulescu este desemnat cu alcătuirea proiectului și realizarea unui nou palat pentru familia regală, în deja consacratul stil eclectic. La exact un an de la moartea Regelui Ferdinand, pe 20 iulie 1928, acesta prezintă Reginei Maria și Înaltei Regențe planurile noului palat, aprobate imediat. În același timp, Nenciulescu a fost numit și arhitect diriginte, colaborând cu Emil Prager, care avea calitatea de inginer coordonator.
Palatul Regal din București poate fi considerat o realizare eclectică în modernism. Sub aspect stilistic, s-a recurs la ordinele clasice, la prelucrări ale acestora (de la romanic, gotic, până la Renaștere sau clasicism). Materialele folosite pentru decorații au variat între cele naturale (marmură, piatră) până la stucomarmură, ipsos, de la lemn natur (importat din țări exotice sau exploatat în țară) până la lemn pictat sau imitat, metale diverse (bronz, oțel inoxidabil, fier) prelucrate după rețete variate (turnare, modelare la cald etc.). Același eclectism se întâlnește la componentele ornamentale (stuc aurit, lemn intarsiat sau pictat, lustre sau policandre prelucrate) ori artistice (tablouri sau fresce realizate de pictori francezi, germani, români, în manieră academică, impresionistă etc., reprezentând personaje, peisaje, lupte sau scene istorice). Fațada spre Piața Palatului în spatele căreia se află sala tronului, are un număr par de travei (șase), având o coloană în ax, asfel că regele vorbea din logia de la etajul întâi poziționându-se în dreapta sau în stânga acesteia, lucru care în ordinele clasice nu este permis.
Tot în anii 1930, arhitectul Nicolae Nenciulescu a realizat în stilul Art Déco imobile cu funcțiune de locuință. Un astfel de imobil este cel construit pentru Societatea de Asigurări „Generala”, situat pe Calea Victoriei, la nr. 100.
Fișă realizată de Mariana CROITORU (2016)
PROIECTE
PROIECTE REALIZATE
Proiecte de urbanism și peisagistică 1936 - Amenajarea Pasajului GENERALA (în imobilul Societății Generala, construit de arh. Gheorghe Negoescu), Calea Victoriei, București (distrus după consolidarea imobilului în anul 2008); 1940 - Planul General pentru Arsenalul Armatei, Dealul Spirei, București.
Proiecte de arhitectură CLĂDIRI PUBLICE 1928-1948 - Palatul Regal - corp central, aripa Krețulescu și aripa Atheneu, București; 1933-1936 - Antrepozitele și Abatorul de Export, Constanța; 1934-1935 - Stabilimentul Băi și Sanatoriul Maritim, Eforie.
LOCUINȚE 1919 - Imobil, Strada Sf. Constantin 14, București; 1919 - Casa Grigore Nenciulescu (tatăl arhitectului), Strada Radu de la Afumați 32, București; 1922 - Imobil locuințe, Strada Progresului 9, București; 1922 - Imobil, Strada Armașului, București; 1923 - Casa arh. Nenciulescu, Strada Gogu Cantacuzino 16, București; 1929 - Imobilul Societății „Generala”, Calea Victoriei 100, București (colaborator arh. Gheorghe Negoescu); 1940 - Locuințe, manejuri, grajduri, remize, Splaiul Independenței, București (Spital studențesc după 1948, demolat în 1984); 1940 - Hotel particular, Strada Orlando 6, București; 1940 - Casă de raport, Bulevardul Pache Protopopescu (la rotondă), București; 1940 - Casă de raport, Strada Caragiale / Intrarea Corbescu, București.
Proiecte de interior 1928-1950 - Interioarele Palatului Regal, București.
PROIECTE NEREALIZATE 1934 - Hotelul Stabilimentului Băi de nămol, Eforie; 1939 - Hotel particular „Clubul Tinerimei”; 1942 - Locuințe pentru muncitori și ingineri, pentru Societatea „Minele de Aur”, Zlatna (jud. Alba) și Certejul de Sus (jud. Hunedoara); ? - Anexa Ministerului Agriculturii și Domeniilor, Bulevardul Carol, București.
Concursuri. Premii și distincții 1930 - Premiul I obținut pentru proiectul de refacere al Palatului Regal, București (la Salonul de Arhitectură și Artă decorativă); 1930 - Distins cu ordinele „Coroana României” și „Steaua României” în grad de Ofițer; 1930 - Ofițer al Instrucțiunii Publice din Franța; 1930 - Ofițer al Legiunii de Onoare franceze; 1942 - Concurs pentru Piața Palatului, București (în colaborare cu arh. Nicolae Lupu).
BIBLIOGRAFIE
CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
TABACU, Gabriela, Revista „Arhitectura” - studiu monografic şi indici 1905-1944, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008.
B.A.R. „Album de schițe – proiecte și clădiri executate de prof. Nenciulecu Nicolae”.
https://arhitectura-1906.ro/2013/02/nicolae-nenciulescu-1879-1973/