Ateneul Roman: Difference between revisions
No edit summary |
No edit summary |
||
| Line 15: | Line 15: | ||
Contele (sau graful) *[[Scarlat (Carol) Rosetti]] (1802-1872) a fost unul dintre membrii fondatori ai Societatii Literare „Ateneul Român”. El a fost un mare iubitor si protector al artelor. | Contele (sau graful) *[[Scarlat (Carol) Rosetti]] (1802-1872) a fost unul dintre membrii fondatori ai Societatii Literare „Ateneul Român”. El a fost un mare iubitor si protector al artelor. | ||
Carol Scarlat Rosetti,a fost al doilea presedinte al societatii culturale “Ateneul Roman” | |||
Revision as of 22:17, 24 August 2024
Ateneul Român (Google Maps)
| Calea Victoriei Nr. 100 | Ani in existenta: 1888-Prezent |
| Adresa alternativa: Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei Nr. 106, str. Episcopiei Nr. 6 | Google Maps |
| Arhitecti: Albert Galleron (1855-1904), Grigore Cerchez (1850-1927), Alexandru Orăscu (1817-1894), Ion Mincu (1852-1912), I.N. Socolescu (1856-1924). | *Imobile *Calea Victoriei |
În anul 1865, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, Vasile Alexandrescu Urechea, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Odobescu, *Scarlat (Carol) Rosetti, a luat fiinţă Societatea Literară „Ateneul Român”. Scopul instituţiei culturale era unul educativ şi anume propagarea cunoştinţelor folositoare poporului, în special claselor sociale de mijloc, prin intermediul unor cursuri şi conferinţe publice. În acea perioadă, înainte de construirea Palatului Ateneului, activitatea societăţii se desfăşura într-un salon al Ministerului Instrucţiunii, minister aflat în reşedinţa prinţului Constantin Ghica. Societatea „Ateneul Român” se impune ca o forță majora în viața culturală a Romaniei.
Contele (sau graful) *Scarlat (Carol) Rosetti (1802-1872) a fost unul dintre membrii fondatori ai Societatii Literare „Ateneul Român”. El a fost un mare iubitor si protector al artelor. Carol Scarlat Rosetti,a fost al doilea presedinte al societatii culturale “Ateneul Roman”
=== ===
|
|
Fig01 - 1Zeppelin Flying Over The_Atheneum In_Bucharest In 1938.
-
1892
-
Ateneul Roman 1919.
-
1923
-
1925
-
1925
-
Fig01 Zeppelin Flying Over The Atheneum In Bucharest In 1938.
-
Ateneul desen in tus.
-
-
1940
-
-
In jur de 1948
-
In jur de 1948
== Facebook ==
|
Societatea culturala “Ateneul Roman” a fost fondata la Iasi, in 1860, de catre Mihail Kogalniceanu, Stefan Micle, Petre Suciu, Vasile Alexandru Urechia and Constantin Esarcu. Primele conferinte publice au fost tinute la Bucuresti, 5 ani mai tarziu, in casalui Costache Ghica de langa Gradina Cismigiu. Bancile din parc erau folosite ca mobilier pentru oamenii ce participau la aceste conferinte Prima conferinta a societatii culturale “Ateneul Roman”a fost tinuta pe data de 28 ianuarie 1865, in casalui Costache Ghica, de langa gradina Cismigiu.Constantin Esarcu a fost cel ce a vorbit vreme decateva ceasuri despre regnul animal in fata unei audiente formate in marea ei majoritate din femei. Constantin Esarcu, unul din membrii fondatori ai societatii, era profesor la catedra de zoologie si botanica a Universitatii din Bucuresti. S-a nascut in 1836 la Bucuresti, a fost doctor in stiinte naturale la Sorbona, iar din 1884 a fost membru al Academiei Romane. Moare in 1898, lasand intreaga lui avere societatii “Ateneul Roman”
Un alt fondator al Societatii Culturale “Ateneul Roman” a fost si Mihail Kogalniceanu (1817 Iasi - 1891 Paris), redactorul sef al revistei “Dacia Literara” si unul din ideologii revolutiei culturale de la 1848. Kogalniceanu a fost prim ministrul Principatelor Unite, sub domnia lui Cuza si ministru de externe sub domnia lui Carol. Este fondatorul Partidului National Liberal si a avut un rol foarte important in decizia Romaniei de a participa la razboiul ruso-turc, care a dus la recunoasterea internationala a independentei Romaniei. Unul din fondatorii societatii culturale “Ateneul Roman”, a fost Stefan Micle, primul sot al Veronicai Micle, iubita lui Mihai Eminescu. Stefan Micle, nascut in 1817, era cu 33 de ani mai in varsta decat Veronica, aceasta avand numai 14 ani la data casatoriei lor. El era in acea vreme rectorul universitatii din Iasi, fiind profesor universitar de fizica si chimie. Cei doi au avut doua fete: Valeria si Virginia. Stefan Micle a murit pe 4 august 1879 la Iasi, 10 ani inaintea Veronicai si-a lui Mihai Eminescu. In ziua de 30 noiembrie 1885, la Teatrul National din Bucuresti, avea loc un bal organizat pentru strangerea de fonduri pentru constructia Ateneului Roman. S-au vandut 12.300 de bilete a cate un leu bucata. Tot aici s-a lansat campania cu probabil cel mai celebru nume din istoria Romaniei: “Dati un leu pentru Ateneu!”. S-a lansat si o loterie avand pretul unui bilet de un leu. Tragerea la sorti a avut loc pe 22 mai 1886, in gradina Cismigiu, iar lozul castigator, de 75.000 de lei a fost semnat de insisi Nicolae Kretulescu si Constantin Esarcu. La 21 iunie 1886, societatea culturala “Ateneul Roman” cumpara oficial de la Societatea ecvestra fundatia deja construita. La Paris, in primele luni ale anului 1884, Constantin Esarcu se intalnea cu Charles Garnier, arhitectul celebrului Palat Garnier. La recomandarea acestuia, pe 24 mai 1884, la Bucuresti se semna contractul pentru proiectarea Ateneului Roman cu Albert Galleron, unul din cei mai buni discipoli ai lui. Esarcu nota despre viitoarea cladire a Ateneului: “Aspectul va fi monumental dar simplu, inlaturandu-se orice decoratiuni banale sau inutile. Va avea o sala de maxim 1500 de locuri. Albert Galleron urma sa mai proiecteze o serie de cladiri importante in Bucuresti, cea mai importanta fiind cladirea Bancii Nationale a Romaniei. Erehtionul este un templu terminat in anul 406 i.Hr. de catre arhitectul Mnesicles si dedicat eroului grec Erichthonius. Toate basoreliefurile si sculpturile din templu au fost realizate de catre legendarul Fidias. Acesta a fost modelul ales de AlbertGalleron pentru frontonul Ateneului Roman. Cele 6 coloane cu capiteluri ionice au fost construite pentru a avea proportii identice cu cele ale Erehtionului de pe Acropole. Costin Petrescu a fost pictorul ales pentru realizarea mozaicurilor din medalioanele de pe fatada principala a Ateneului Roman. Primul din aceste medalioane il reprezinta pe Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei intre anii 1400-1432, cel care in anul 1408 a reusit recunoasterea Mitropoliei Moldovei de catre Patriarhia Constantinopolului. A fost totodata cel care a adus la Cetatea Alba, la Suceava, moastele Sfantului Ioan cel Nou. Domnia sa, lunga de 32 de ani, a coincis cu o perioara de pace, in istoria Moldovei, datorita abilitatii lui Alexandru cel Bun de-a mentine un echilibru in tratativele duse cu Ungaria si Polonia. L-a ajutat pe Regele Vladislav al 2-lea al Poloniei sa castige doua batalii legendare cu Cavalerii Teutoni, in 1410, la Grunwald si la Marienburg. Tot in vremea domniei lui, in 1420 au loc si primele confruntari cu otomanii. In medalionul central de pe fatada principala a Ateneului Roman, Costin Petrescu il reprezinta pe Carol 1, regele care in vremea constructiei edificiului era pe tronul principatelor unite ale Moldovei si Tarii Romanesti. In 1866, dupa abdicarea fortata a lui Alexandru Ioan Cuza, principatele unite erau in pericol de a se separa din nou, din cauza faptului ca un domnitor unic era singurul argument pentru care ele fusesera international recunoscute ca un stat unic. Ion Bratianu se intalneste cu principele Carol la Dusseldorf si reuseste sa obtina acceptul acestuia de a veni pe tronul Romaniei si de-a pune bazele dinastiei regale a Romaniei. Pe 10 mai 1866 Carol este intampinat de 30 de mii de oameni si in aceeasi zi depune juramantul pentru a deveni domnitorul principatelor unite. Ramane domnitor pana pe data de 14 martie 1881 cand esteincoronat rege. In 1939, George Enescu doneaza 30.000 de lei pentru constructia unei mai orgi in sala mare a ateneului roman. Firma E.F. Walcker & Co. din Ludwigsburg Württemberg care a fost aleasa, a mai construit si orga catedralei Luterane din apropierea Ateneului Vreme de 50 de ani, pe soclul din fata Ateneului Roman a stat sculptura “Alergatorii”, realizata in 1913 de catre Alfred Boucher. In 1963 aceasta a fost mutata pe Calea Victoriei 142-146, iar in locul ei i-a fost comandata lui Gh. Anghel o sculptura infatisandu-l pe Mihai Eminescu. In 1933, Costin Petrescu a fost ales sa picteze marea fresca de pe peretele circular din sala Ateneului Roman, dupa ce 11 ani mai devreme tot el a fost ales sa creeze mantia regala a regelui Ferdinand, in ziua incoronarii acestuia. Tot Costin Petrescu a creat cele 5 mozaicuri din medalioanele de pe fatada Ateneului Roman. La numai 17 ani, pe data de 1 martie 1898, George Enescu isi dirijeaza in sala mare a Ateneului Roman, in prima auditie absoluta, Poema Romana, opus 1. Pe data de 17 septembrie 1958, in cadrul primei editii a Festivalului Enescu, pe scena salii mari a Ateneului Roman violonistii David Oistrakh si Yehudi Menuhin canta dublul concert de Bach impreuna cu orchestra filarmonicii din Bucuresti dirijata de George Georgescu.[1] |
Links: |
Referinta: