Ateneul Roman
Ateneul Român (Google Maps)[edit | edit source]
| Calea Victoriei Nr. 100 | Ani in existenta: 1888-Prezent |
| Adresa alternativa: Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei Nr. 106, str. Episcopiei Nr. 6 | Google Maps |
| Arhitecti: Albert Galleron (1855-1904), Grigore Cerchez (1850-1927), Alexandru Orăscu (1817-1894), Ion Mincu (1852-1912), I.N. Socolescu (1856-1924). | *Imobile *Calea Victoriei |
În anul 1865, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, Vasile Alexandrescu Urechea, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Odobescu, *Contele Carol Rosetti, a luat fiinţă Societatea Literară „Ateneul Român”. Scopul instituţiei culturale era unul educativ şi anume propagarea cunoştinţelor folositoare poporului, în special claselor sociale de mijloc, prin intermediul unor cursuri şi conferinţe publice. În acea perioadă, înainte de construirea Palatului Ateneului, activitatea societăţii se desfăşura într-un salon al Ministerului Instrucţiunii, minister aflat în reşedinţa prinţului Constantin Ghica. Societatea „Ateneul Român” se impune ca o forță majora în viața culturală a Romaniei.
Contele (sau graful) *Contele Carol Rosetti (1802-1872) a fost unul dintre membrii fondatori ai Societatii Literare „Ateneul Român”. El a fost un mare iubitor si protector al artelor. Carol Scarlat Rosetti,a fost al doilea presedinte al societatii culturale “Ateneul Roman”
Dupa unele rapoarte el ar fi fost tatal adoptiv al lui Constantin Esarcu, dar nu exista documente concrete sa suporte aceasta iideie. Cert este ca la moartea parintilor acestuia, Scarlat Rosetti a devenit mentorul sau si a crescut in casa acestuia. Cu toate ca nu este mentionat in prea multe documente Scarlat Rosetti a fost o forta majora in proiectarea si finantarea cladirii ateneului. Oficial este mentionat anul 1873 an in care societatea a avut iniţiativa construirii unei săli proprii, dar proiectul a demarat cu cativa ani mai devreme se pare. Scarlat Rosetti a donat 200.000 de lei(aur) pentru ridicarea constructiei. De asemenea s-a oferit sa cedeze un teren de pe Str. Mercur pentru a ridica cladirea Ateneului. Din cauza fondurilor insuficiente si a spatiului restrans din str. Mercur proiectul nu a avansat. Avand in vedere ca Scarlat Rosetti a decedat in 1872, initiativa constructiei a fost inaintata inainte de 1870. Prin testamentul sau din 1870, Scarlat Rosetti doneaza terenul din Str. Mercur(impreuna cu alte fonduri)pentru infintarea unei biblioteci a Ateneului. De asemenea el dooneaza intreaga sa biblioteca in acest scop. (Biblioteca va deveni o realitate deabea in 1935-36) Concluzia este ca prima tentativa de construire a fost inainte de 1870.
Un bust al lui Scarlat Rosetti, opera a sculptorului D. Georgescu a fost inaltat in gradina Ateneului. Bustul a fost mutat si mai tarziu disparut.
În 1873, a aparut a doua iniţiativa pentru construirea unei săli proprii. Principalele fonduri au venit din subscripţie publică, în urma organizării unei loterii naţionale, autorizată de guvern, la care s-au adăugat donaţii particulare. Lozinca „Dați un leu pentru Ateneu!” a devenit celebra si inca mai reverbereaza in memoria bucurestenilor. Apelul era adresat cetățenilor si fondurile au fost adunate prin mijlocirea unei loterii nationale. Au fost vandute 500.000 de bilete în valoare de un leu. Banii au folosit la inaltarea Palatului Ateneului Român!
Deabea in 1886 Societatea "Ateneul Român" a intrat in posesia fondurilor necesare pentru a cumpara de la Societatea Ecvestră Română, din str. Episcopiei Nr. 6, terenul pe care aceasta intenţiona să amenajeze un circ/manej de cai de mari dimensiuni. Construirea edificiului a inceput la scurt timp dupa achizitionarea terenului.
Pentru indeplinirea proiectului a fost angajat arhitectul francez Albert Galleron (1855-1904) care i-a avut alături pe marii arhitecţi români ai epocii: Grigore Cerchez (1850-1927), Alexandru Orăscu (1817-1894), Ion Mincu (1852-1912), I.N. Socolescu (1856-1924). Clădirea a fost ridicată într-un timp relativ scurt, 1886-1889, şi a fost inaugurată la 14/26 februarie 1888, când s-a deschis ciclul de conferinţe anuale. Lucrările au continuat până în 1897.
Clădirea este renumită în Europa pentru acuitatea sunetului, care se datorează unei imense și frumoase cupole, o veritabilă bijuterie arhitectonică, la baza căreia se află o frescă impresionantă, care evocă istoria poporului român în 25 de episoade.
La 5 martie 1889 în sala mare a Ateneului a fost audiat primul concert al Filarmonicii George Enescu, iar în 1898 s-a înscris în repertoriul său prima audiţie a Poemei Române de George Enescu. În anii 1919-1920, clădirea a fost folosită ca sediu al Camerei Deputaţilor. Aici a avut loc ratificarea actului Marii Uniri din 1918, de primul Parlament al României Mari.
După o serie de transformări (1924-1928, arhitect I. Fonescu), clădirea Ateneului Român a adăpostit un cinematograf şi o bibliotecă, pentru ca, după 1958, să devină sediul Filarmonicii de Stat George Enescu. Ateneul Român a găzduit prima ediţie a Festivalului Internaţional "George Enescu", ce s-a desfăşurat între 4 şi 22 septembrie 1958.
Clădirea Ateneului a cunoscut de-a lungul anilor mai multe lucrări de construcţie şi reconstrucţie. Între 1924-1927, o aripă a fost adaugată, mărind corpul central, după planurile arhitectului Leonida Negrescu, şi care a fost folosită multă vreme ca pinacotecă. A fost refăcut, prin generozitatea publicului român, după ce a suferit grave avarii în timpul bombardamentelor aviaţiei germane din 1944. După 1948, autorităţile comuniste au dispus distrugerea unor decoraţii interioare şi exterioare, care au fost refăcute abia după 1990. Distrugeri serioase au produs şi cutremurele din 1977, 1986 şi 1990, care au impus consolidarea şi restaurarea clădirii.
Este un fapt mai putin cunoscut. Cladirea/sala Ateneului a fosta folosita pentru intrunirile majore ale P.M.R. cu delegati din toata tara. Dupa scurt timp distrugerile majore ale localului au dus la idea de a construi o sala proprie pentru congresele partidului. Astfel a aparut proiectul si construirea salii Palatului. incepand cu 1959.
Mari muzicieni români, precum George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, George Georgescu, Dimitrie Dinicu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Mihai Brediceanu și mulți alții s-au lansat la Ateneul Român. De altfel, minunata clădire găzduiește astăzi sediul Filarmonicii „George Enescu”, iar din anul 1958 aici se organizează Festivalurile Internaționale „George Enescu”. (Text și foto: Elena Boholț)
=== ===
|
|
=== Boabe de grâu revistă de cultură, 2, nr. 03, martie 1931 ===
Fig01 - 1Zeppelin Flying Over The_Atheneum In_Bucharest In 1938.
-
1892
-
Ateneul Roman 1919.
-
1923
-
1925
-
1925
-
Fig01 Zeppelin Flying Over The Atheneum In Bucharest In 1938.
-
Ateneul desen in tus.
-
-
1940
-
-
In jur de 1948
-
In jur de 1948
== Facebook ==
Societatea culturala “Ateneul Roman” a fost fondata la Iasi, in 1860, de catre Mihail Kogalniceanu, Stefan Micle, Petre Suciu, Vasile Alexandru Urechia and Constantin Esarcu. Primele conferinte publice au fost tinute la Bucuresti, 5 ani mai tarziu, in casalui Costache Ghica de langa Gradina Cismigiu. Bancile din parc erau folosite ca mobilier pentru oamenii ce participau la aceste conferinte. Prima conferinta a societatii culturale “Ateneul Roman”a fost tinuta pe data de 28 ianuarie 1865, in casalui Costache Ghica, de langa gradina Cismigiu.Constantin Esarcu a fost cel ce a vorbit vreme decateva ceasuri despre regnul animal in fata unei audiente formate in marea ei majoritate din femei. Constantin Esarcu, unul din membrii fondatori ai societatii, era profesor la catedra de zoologie si botanica a Universitatii din Bucuresti. S-a nascut in 1836 la Bucuresti, a fost doctor in stiinte naturale la Sorbona, iar din 1884 a fost membru al Academiei Romane. Moare in 1898, lasand intreaga lui avere societatii “Ateneul Roman”  Carol Scarlat Rosetti, al doilea presedinte al societatii culturale “Ateneul Roman”, a lasat prin testament la moartea lui 115.000 de lei, o casa din mahalaua Boteanu si o biblioteca de 5000 de volume. “Trebuie sa avem ambitia sa creem in Bucuresti un palat al stiintelor si al artelor, in care sa avem mandria sa primim celebritatile ce ne vor vizita sau pe care ii vom chema la noi in tara” spunea Carol Scarlat Rosetti. In 1884, primaria municipiului Bucuresti acorda societatii culturale “Ateneul Roman” o parcela in spatele episcopiei. Aceeasi parcela fusese deja data Societatii Ecvestre care incepuse deja constructia fundatiei unui manej cu grajduri pentru scoala de calareti. Deci cladirea ateneului trebuia construita pe aceasta fundatie deja existenta. Un alt fondator al Societatii Culturale “Ateneul Roman” a fost si Mihail Kogalniceanu (1817 Iasi - 1891 Paris), redactorul sef al revistei “Dacia Literara” si unul din ideologii revolutiei culturale de la 1848. Kogalniceanu a fost prim ministrul Principatelor Unite, sub domnia lui Cuza si ministru de externe sub domnia lui Carol. Este fondatorul Partidului National Liberal si a avut un rol foarte important in decizia Romaniei de a participa la razboiul ruso-turc, care a dus la recunoasterea internationala a independentei Romaniei. Unul din fondatorii societatii culturale “Ateneul Roman”, a fost Stefan Micle, primul sot al Veronicai Micle, iubita lui Mihai Eminescu. Stefan Micle, nascut in 1817, era cu 33 de ani mai in varsta decat Veronica, aceasta avand numai 14 ani la data casatoriei lor. El era in acea vreme rectorul universitatii din Iasi, fiind profesor universitar de fizica si chimie. Cei doi au avut doua fete: Valeria si Virginia. Stefan Micle a murit pe 4 august 1879 la Iasi, 10 ani inaintea Veronicai si-a lui Mihai Eminescu. In ziua de 30 noiembrie 1885, la Teatrul National din Bucuresti, avea loc un bal organizat pentru strangerea de fonduri pentru constructia Ateneului Roman. S-au vandut 12.300 de bilete a cate un leu bucata. Tot aici s-a lansat campania cu probabil cel mai celebru nume din istoria Romaniei: “Dati un leu pentru Ateneu!”. S-a lansat si o loterie avand pretul unui bilet de un leu. Tragerea la sorti a avut loc pe 22 mai 1886, in gradina Cismigiu, iar lozul castigator, de 75.000 de lei a fost semnat de insisi Nicolae Kretulescu si Constantin Esarcu. La 21 iunie 1886, societatea culturala “Ateneul Roman” cumpara oficial de la Societatea ecvestra fundatia deja construita. La Paris, in primele luni ale anului 1884, Constantin Esarcu se intalnea cu Charles Garnier, arhitectul celebrului Palat Garnier. La recomandarea acestuia, pe 24 mai 1884, la Bucuresti se semna contractul pentru proiectarea Ateneului Roman cu Albert Galleron, unul din cei mai buni discipoli ai lui. Esarcu nota despre viitoarea cladire a Ateneului: “Aspectul va fi monumental dar simplu, inlaturandu-se orice decoratiuni banale sau inutile. Va avea o sala de maxim 1500 de locuri. Albert Galleron urma sa mai proiecteze o serie de cladiri importante in Bucuresti, cea mai importanta fiind cladirea Bancii Nationale a Romaniei. Erehtionul este un templu terminat in anul 406 i.Hr. de catre arhitectul Mnesicles si dedicat eroului grec Erichthonius. Toate basoreliefurile si sculpturile din templu au fost realizate de catre legendarul Fidias. Acesta a fost modelul ales de AlbertGalleron pentru frontonul Ateneului Roman. Cele 6 coloane cu capiteluri ionice au fost construite pentru a avea proportii identice cu cele ale Erehtionului de pe Acropole.  Regele Vladislav al 2-lea al Poloniei sa castige doua batalii legendare cu Cavalerii Teutoni, in 1410, la Grunwald si la Marienburg. Tot in vremea domniei lui, in 1420 au loc si primele confruntari cu otomanii. In medalionul central de pe fatada principala a Ateneului Roman, Costin Petrescu il reprezinta pe Carol 1, regele care in vremea constructiei edificiului era pe tronul principatelor unite ale Moldovei si Tarii Romanesti. In 1866, dupa abdicarea fortata a lui Alexandru Ioan Cuza, principatele unite erau in pericol de a se separa din nou, din cauza faptului ca un domnitor unic era singurul argument pentru care ele fusesera international recunoscute ca un stat unic. Ion Bratianu se intalneste cu principele Carol la Dusseldorf si reuseste sa obtina acceptul acestuia de a veni pe tronul Romaniei si de-a pune bazele dinastiei regale a Romaniei. Pe 10 mai 1866 Carol este intampinat de 30 de mii de oameni si in aceeasi zi depune juramantul pentru a deveni domnitorul principatelor unite. Ramane domnitor pana pe data de 14 martie 1881 cand esteincoronat rege. In 1939, George Enescu doneaza 30.000 de lei pentru constructia unei mai orgi in sala mare a ateneului roman. Firma E.F. Walcker & Co. din Ludwigsburg Württemberg care a fost aleasa, a mai construit si orga catedralei Luterane din apropierea Ateneului Vreme de 50 de ani, pe soclul din fata Ateneului Roman a stat sculptura “Alergatorii”, realizata in 1913 de catre Alfred Boucher. In 1963 aceasta a fost mutata pe Calea Victoriei 142-146, iar in locul ei i-a fost comandata lui Gh. Anghel o sculptura infatisandu-l pe Mihai Eminescu. In 1933, Costin Petrescu a fost ales sa picteze marea fresca de pe peretele circular din sala Ateneului Roman, dupa ce 11 ani mai devreme tot el a fost ales sa creeze mantia regala a regelui Ferdinand, in ziua incoronarii acestuia. Tot Costin Petrescu a creat cele 5 mozaicuri din medalioanele de pe fatada Ateneului Roman. La numai 17 ani, pe data de 1 martie 1898, George Enescu isi dirijeaza in sala mare a Ateneului Roman, in prima auditie absoluta, Poema Romana, opus 1. Pe data de 17 septembrie 1958, in cadrul primei editii a Festivalului Enescu, pe scena salii mari a Ateneului Roman violonistii David Oistrakh si Yehudi Menuhin canta dublul concert de Bach impreuna cu orchestra filarmonicii din Bucuresti dirijata de George Georgescu.[1] |
-
Stefan Micle
-
Constantin Esarcu
-
Mihail Kogalniceanu
-
Nicolae Cretulescu
-
Alexandru Odobescu
-
Vasile Alexandrescu Urechia
-
Contele Scarlat Rosetti
Links: |
===Boabe de grâu revistă de cultură, 2, nr. 03, martie 1931===
Referinta: