Şoseaua Pavel D. Kiseleff

From In Bucuresti
Jump to navigation Jump to search
Adresa: Şoseaua Pavel D. Kiseleff Ani in existenta: 1832 - Prezent
Adresa alternativa: Google Maps
*Șosele













Contele Pavel Kiseleff(Pavel Dmitrievici Kiseliov) cunoscut si sub numele Kisseleff, S-a născut într-o veche familie nobiliară rusă, pe 19 ianuarie 1788, in Moscova, Imperiul Rus. (Decedat pe 26 noiembrie 1872, la Paris, Franța. Este considerat ca fiind cel mai strălucit general reformator rus, în timpul domniei țarului Nicolae I al Rusiei. Între 1829 și 1834 a condus administrația militară rusească a Țării Românești, astfel că Șoseaua Kiseleff din București îi poartă azi numele scris în grafia franceză. A fost președinte plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești în timpul administrației militare ruse. A contribuit la reorganizarea administrativă a celor două principate și la întocmirea Regulamentelor organice, care de fapt au fost primele Constituții din istoria celor două principate române.[11] Aceste regulamente organice au fost introduse în Țara Românească în 1831 și în Moldova în 1832. Ca ambasador al Rusiei la Paris în perioada 1856-1862, a sprijinit unirea Principatelor Române, pe linia Proiectului Grecesc.(Wikipedia) 


Șoseaua Kiseleff a fost numită în onoarea contelui Pavel Kiseleff care a condus administrația militară rusească a Țării Românești între 1829 și 1834. Soseaua se intindea intre Piata Victoriei si Piața Presei Libere de astazi. Artera a fost construită între 1830 si 1832.Tronsonul dintre Arcul de triumf si Piața Presei Libere a fost redenumit pe 19 decembrie 2017 în Bulevardul „Regele Mihai I”; la scurt timp după moartea acestuia.


Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 1 (Google Maps)[edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 2 [edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 3 [edit | edit source]

Parcul Kiseleff [edit | edit source]

  • "Hercule doborand Centaurul" - Ion Jalea

Intregul proiect a fost inceput inainte de primul razboi mondial lucrarea fiind prezentată pentru prima data la Salonul de Toamnă din Paris, în 1920. Mai tarziu în 1922, sculptorul anunta proiectul in Romania. Lucrarea este inaltata in anul 1925 in Parcul Kiseleff/Barbu Delavrancea de la Șosea. Lucrarea se afla acum in Parcul Herastrau, fost Carol al II lea, unde probabil a fost mutata cu ocazia Lunii Bucurestilor in 1936. Ansamblul prezenta lupta dintre Hercule si centaurul Nessus."Hercule doborand Centaurul" - Ion Jalea In 1925, in parcul Herastrau, pe insula Trandafirilor, se dezvelea un grup statuar realizat in marmura de Carrara de catre sculptorul Ion Jalea, soclul fiind din travertin. Ansamblul prezenta lupta dintre Hercule si centaurul Nessus.




Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 4 [edit | edit source]


Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 5 [edit | edit source]


La Rondul 1 a fost o fântână, construită în prima jumătate a sec.XIX împreună cu micul lac din parc, din apropierea muzeului de Geologie. ”Fântâna, prima arteziană din istoria acestor locuri, a fost inaugurată laolaltă cu micul lac în 21 septembrie 1847, în prezenţa a 70.000 de suflete. Meyer proiectase această fântână arteziană pentru a face dintr-o plimbare la Şosea un spectacol”.

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 6 [edit | edit source]

Rondul 2 - ”La Bufet”, actual Piațeta ”Regele Mihai I”[edit | edit source]

Fantana a fost construită la inceput de sec. XX (nu știu anul, dar probabil în deceniul 2 sau 3).


Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 9 [edit | edit source]

Pe Şoseaua Kiseleff, la nr.9, retrasă de la stradă, se află o frumoasă construcție ce amintește de arhitectura cantoanelor helvetice, Este vila Vasile Gănescu, construită în 1901 după planurile arhitectului Ion D. Berindei în stil elveţian, distingându-se prin elegantul său foişor din lemn sculptat. . Povestea ei este legată de existența aici, timp de 10 ani (1918-1928), a faimosului restaurant Chateaubriand, un local cu ”ștaif” extrem de cunoscut și apreciat în ”lumea bună” a epocii. Totuși, conform meniului atașat și care este datat iunie 1930, pare că restaurantul a funcționat și după 1928. Nu am reușit să aflu care îi este povestea în perioada comunistă, însă aici a funcționat – fără să știu de când, dar până prin 2018, un cămin de copii aflat în subordinea Direcției de Asistență Socială a Sectorului 1 și a purtat numele de Complexul Social de Servicii "Sf. Iosif". Clădirea a fost revendicat în instanță, iar copiii au fost mutați într-un fost sediu al Poliției Sector 1.

Segment publicat in Grupul "Bucurestiul de Altadata"/Facebook. Autor: Domnul Cristian Bulfon

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 10 - Casa Toma Stelian (Google Maps)[edit | edit source]

Cladirea a fost construita in 1912-1915, arh. Ion D. Berindey, proprietate a avocatului Toma Stelian, fost ministru de justiției. Cladirea a fost finisata deabea in 1926.

Toma Stelian a fost un renumit orator, un avocat cunoscut, mereu sobru, "o fire rece, nesentimentală". In anul 1895 se muta in Bucuresti in imobilul din Calea Victoriei Nr. 132, fosta casă Algiu. In anul 1912 Toma Stelian il insacineaza pe arhitectul Ion D. Berindey, arhitect al elitei bucurestene la acea vreme, cu construirea imobilului din Sos. Kiseleff. Intreaga lucrare a costat 500.000 lei. Onorariul arhitectului fiind 10% din va­loarea întregii lucrări. Terenul a fost cumparat de la Constantin Vernescu. La acea vreme adresa era Șoseaua Kiseleff nr. 12. Autorizaţia de construcţie numărul 41158 din 1912 permitea ridicarea unei vile, unui garaj cu parter şi etaj şi împrejmuire pe şoseaua Kiseleff numărul 12, ocolul IV.

Prin legea publicată în Monitorul Oficial din 21 martie 1926, votată de Adunarea Deputaţilor şi Senat în sedinţa din 16 martie 1926, se înfiinţa Muzeul Toma Stelian, respectând testamentele lui Toma Stelian din 24 august 1923 şi 19 august 1925.

Avocatul Toma Stelian nu a fost un mare amator sau colecţionar de artă, nu avea o pregătire specială şi nici o înclinaţie deosebită pentru artă. La înfiinţarea Muzeului Toma Stelian, celebrul Anastase Simu, fiind rugat să facă parte din comitetul de direcţie a declinat această onoare. In propriile lui cuvinte: "Cum, domnule, eu care am dăruit ţării acest templu cu peste una mie opere de artă româneşti şi străine, să patronez un comitetul care are ca scop să garnisească locuinţa lui Toma Stelian cu ta­blo­uri şi sculpturi, cumpărate din banii contribuabi­lilor? Dacă Toma Stelian a donat un imobil, foarte frumos din partea domniei sale, să se fi instalat acolo o şcoală, o bibliotecă, că era om de carte, dar de ce tocmai un muzeu care să-i poarte numele, când defunctul nu s-a interesat de artă, nu a lăsat măcar o colecţie de stampe."

Proprietatea era sub tutele "Casei şcoalelor". Muzeul avea un director şi un conservator adjunct. Casa şcoalelor folosea anual o anumită sumă pentru îmbogăţirea colecţiei muzeului. în 1931 colecţiile de artă ocupau doar trei dintre sălile parterului, mare parte a încăperilor fiind goale". In timp colectia o sa numere peste 500 de picturi și câteva zeci de sculpturi, aparținând unor artiști români de renume.

Muzeul a avut și un Catalog: "Muzeul Toma Stelian: (Pictură, Sculptură și Desen, 164 p. de text + 96 p. de ilustrații alb/negru), editor Casa Școalelor, București, Imprimeria Națională, 1939.

Clădirea a încetat sa fie muzeu în 1949 când colecția, nu prea mare și de artă românească în bună parte, s-a mutat la fostul Palat Regal.

În perioada 1950-1955, în această clădire a funcţionat Şcoala de Literatură şi Critică Literară "Mihai Eminescu", apoi a fost sediu al Uniunii Scriitorilor din România până în 1980. In perioada 1951-52(aprox.) imobilul a adapostit si Muzeului Național al Literaturii Române, muzeu care a fost mutat in Casa Kretzulescu din Strada Știrbei Vodă 39.

In urma cutremurului din 1977 cladirea a fost renovata(1981-82), dar multe dintre decoraţiunile exterioare refacute dupa cutremur nu au mai fost asemanatoare cu originalul, fațada pierzându-și cea mai mare parte din stucaturile decorative și devenind astfel mult mai sobră.

După 1989, a ajuns sub tutela "Administraţiei Patrimoniului Protocolului de Stat". Cladirea a fost repartizata "Partidului Social Democrat" pentru a fi folosita ca sediu central al partidului. în 2013, "Partidului Social Democrat" cumpara clădirea devenind proprietarul legal.


Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 13-15 - Palatul Regal Kiseleff (Google Maps)[edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 12 - Hotelul Triumf (Google Maps)[edit | edit source]

Construit în 1935

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 13 [edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 14 [edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 15 [edit | edit source]

Loc viran. Cladirea a fost demolata.

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 16 [edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 20 [edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 22 [edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 24 - Institutul Român de Psihologie(Google Maps)][edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 35-37 - Villa Miclescu (Google Maps)[edit | edit source]

Locuinta din Sos. Kiseleff Nr. 35-37 cunoscuta sub numele de Villa Miclescu a fost initial proiectata, în stil neoromânesc, pentru pictorul G.D. Mirea, de catre arhitectul Ion Mincu. Proprietatea se afla pe un teren de 3.000 m2(dupa unele rapoarte 5.5000 m2), adresa fiind la acel timp Soseaua Kiseleff la nr. 33. Costul lucrarilor a depasit bugetul pictorului, acesta fiind nevoit sa o vanda. Proprietatea a fost cumparata in 1904 de catre avocatul Jean Miclescu, descendent al unei mari familii de boieri moldoveni. Acesta a finantat terminarea constructiei. Proprietatea avea și un teren de tenis și în grădina erau montate hamace agățate de pomii batrani. În perioada antebelică și interbelică "villa" a fost locul in care elita bucuresteana - Cantacuzino, Brancoveanu, Sturdza, Carp, Baleanu, Bals, Greceanu, Odobescu - se intalnea "joi la ora cinci" participand la balurile elegante ale vremii.

Casa a fost "ocupata" dupa 1948 de catre noul regim comunist. Imobilul a fost naționalizat de stat în 1948 și trecut în patrimoniul ICRAL Herăstrău.

Gradina si curtea casei Miclescu au fost folosite pentru a filma exterioarele gradinii si curtii casei Costache Giurgiuveanu din filmul "Felix si Otilia" regizat de Iulian Mihu dupa romanul lui George Calinescu. O perioada de timp, prin anii ' 60 – '70, casa a fost folosita ca locuinta si ateliere pentru unii dintre pictorii afiliati la Uniunea Artistilor Plastici. Actria Julieta Szony, intrepreta Otiliei, este fiica unuia dintre pictorii care au locuit in casa Miclescu.

Casa a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din municipiul București in anul 2015, având codul de clasificare B-II-m-B-18996.

De citit: Link Link Link


Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 39 [edit | edit source]

Pe Șoseaua Kiseleff nr. 39 se afla în perioada de la începutul deceniului trei și până după al doilea război mondial, restaurantul cu terasă,”Flora, care ținea de Casa Regală a României. Clădirea, construită în 1894 ca reședință pentru familia Mathias Huyer după planurile arhitectului Anton Schukerl, autorul Palatului ”Bragadiru”, a fost extinsă în 1922, probabil în scopul transformării în restaurantul ce avea să fie extrem de cunoscut și apreciat în epocă. După Naționalizare a fost preluat de regimul comunist în cadrul Gospodăriei de Partid și până în 1989 fost cunoscut ca magazin cu circuit închis pentru diplomați, în special pentru cei sovietici, care aveau ambasada în apropiere. În decembrie 1989, casa şi magazinul, au intrat în posesia Comaliment SA, societate de stat care deţinea spaţii comerciale în toată Capitala. Societatea a fost privatizată în stilul ”haiduciei capitaliste” din anii ‘90, iar printre membrii Consiliului de Administraţie figurează Gabriel Aurel (Puiu) Popoviciu, cel care va prelua o cotă-parte din acest imobil. Terenul pe care a fost restaurantul și terasa este cel următor vilei Miclescu și acum este gol. Și asta pentru că, chiar dacă se află în Zona Protejată nr. 72 - Parcelarea Averescu, toate construcțiile au fost demolate în mod ilegal în 2010. O vreme, a fost în proprietatea lui Puiu Popoviciu, care ulterior l-a vândut. În prezent, pe pagina Primăriei Municipiului București se află în dezbatere publică un proiect pentru construirea unui ansamblu rezidențial pe suprafața generoasă de 4000 mp.

Segment publicat in Grupul "Bucurestiul de Altadata"/Facebook. Autor: Domnul Cristian Bulfon

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 40 [edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 43 - Ambasada Suediei[edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 45 [edit | edit source]

In fotografiile de mai jos, partial teren viran. Se pare ca un imobil este in constructie la momentul acesta.

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 47 (Google Maps)[edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 49 (Google Maps)[edit | edit source]

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 55 (Google Maps)[edit | edit source]

Institutul de psihoeducatie

Şoseaua Pavel D. Kiseleff Nr. 57 (Google Maps)[edit | edit source]

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor

Arcul de Triumf [edit | edit source]

Ștrandul Kiseleff [edit | edit source]

Strandul Kiseleff

Links: [edit | edit source]

Casa Toma Stelian (1860-1925)

Aleea Calaretilor 


Links:

[https:// Şoseaua Pavel D. Kiseleff]

Retrieved from "http://bucuresti.cd1inc.com/index.php?title=Şoseaua_Pavel_D._Kiseleff&oldid=32219"