Bustul doctorului Haralambie Botescu

From In Bucuresti
Jump to navigation Jump to search



Bustul doctorului Haralambie Botescu (Google Maps)[edit | edit source]

Adresa: Străzii Berzei cu Strada Popa Tatu (Piata Doctor Botescu) Ani in existenta: 1923 -
Adresa alternativa: Ani in constructie:
Sculptori: Dumitru Mățăoanu, soclul proiectat de arhitectul Arghir Culina Înălțime:
Materiale folosite: Piatra (soclul), bronz (bustul) *Monumente si Statui 
 

 Bustul realizat în 1923 este o replică a celui dezvelit în 1920 în parcul stațiunii Govora[2], a fost ridicat prin subscripție publică, în memoria doctorului Haralambie Botescu, unul dintre medicii eroi care au murit în Primul Război Mondial. El a desfășurat o activitate meritorie în combaterea epidemiilor, îngrijind, prin spitalele din Iași, răniții și bolnavii de tifos exantematic. Wikipedia

 

Să rămânem în zonă și să privim din fața Halei Matache Măcelaru’ în lungul Străzii Popa Tatu, spre Grădina Cișmigiului!
Pe această stradă, în imediata apropiere a intersecției cu strada General Mathias Berthelot, am locuit, așa cum spune românul, o viață întreagă.
Pentru început, câteva precizări despre istoria Străzii Popa Tatu, una dintre cele mai vechi străzi ale Bucureștiului.
Ca și la alte străzi din București, istoria străzii Popa Tatu este legată de a bisericii cu același nume care se găsește spre capătul de început al străzii, după colțul acesteia cu Strada General Mathias Berthelot, loc în care, în veacul al XVII-lea, era mahalaua zisă “a Boului” sau “a Fântânii Boului” (datorită faptului că aici se afla o fântână la care își adăpau vitele mahalagiii). Trebuie să spunem că de-a lungul timpului, actuala stradă General Mathias Berthelot a avut o mulțime de denumiri, în ordine cronologică: Ulița Fântânii Boului, Ulița cea Mare a Fântânii Boului, Ulița Fântânii, Strada Fântânii, Strada Karl Lueger, Strada General Mathias Berthelot, Strada Al. Popov, Strada Nuferilor, acum revenind la Strada General Mathias Berthelot). 
Înaintea actualei bisericii aici era o biserică din lemn, cu hramul ''Adormirea Maicii Domnului'' (construită pe la 1682), numită Biserica ''Fântâna Boului din Lemn'' sau  ''Biserica de la Fântâna Boului'' sau ''Biserica Luminată''. Între anii 1760-1774, în locul bisericii din lemn a fost ridicată de Mihail Cantacuzino (1723-1793), cel care a scris ''Genealogia Cantacuzinilor'', o biserică din zidărie cu același hram (după cum menționa în jurnalul său de călătorie prin Balcani misionarul franciscan Blasius Kleiner, care în 1764 ajunsese la București). Pe la 1810, slujitor la acest sfânt lăcaș a fost preotul Tatu care, foarte cunoscut pentru grija ce o purta sărmanilor de pe ulițele mahalalei (a ridicat o casă și un feredeu (baie comunală) pentru găzduirea, hrănirea și îngrijirea lor), a transmis numele său bisericii (Biserica Popa Tatu) și străzii (Strada Popa Tatu).
Spre sfârșitul primei jumătăți a anilor 1800, după cum arată planul realizat între anii 1844-1846 sub conducerea maiorului Rudolf Arthur von Borroczyn, copia Sfințescu, careurile 15, 26, 27, Strada Popa Tatu, care pornește din intersecția cu Strada Știrbei Vodă și se termină la intersecția cu Strada Berzei, în fața Pieței Matache Măcelaru’ începe să capete configurația de acum. În a doua parte a secolului al XIX-lea această stradă are deja traseul și configurația actuală (v., de exemplu, Harta de la 1871 a Maiorului Dimitrie Pappasoglu și Harta Bucureștiului de la 1900 – editată în Germania de Wagner & Debes, Leipzig) și apare cu numele pe care îl are și astăzi - Str. Popa Tatu.
În faţa halei pieţei  Matache Măcelaru’, la intersecția străzii Popa Tatu cu strada Berzei, a fost instalat în anul 1923, pe un soclu proiectat de arhitectul Arghir Culina, bustul de bronz lui Haralambie Botescu (doctor în medicină, 1874-1917), bust realizat de sculptorul Dumitru V. Mățăuanu (1888-1929). Despre viața, activitatea și meritele doctorului Haralambie Botescu, unul dintre fondatorii sistemului sanitar românesc și spaima măcelarilor și grataragiilor din Piața Matache Măcelaru’ care nu se prea împăcau cu igiena, a scris într-un comentariu la una dintre postările mele trecute despre Piața Matache, cu sensibilitatea și competența care îi sunt specifice, stimata doamnă Victoria Dimitriu, autoare a numeroase cărți despre Bucureștiul nostru drag.
Precizăm că bustul din fața Pieței Matache Măcelaru’ este o replică a celui original amplasat în anul 1920 în parcul balnear Băile Govora, ca semn de prețuire pentru doctorul Haralambie Botescu, care a întemeiat ''Institutul de Fizioterapie'' din Călimănești (1912) și Băile Govora (1914), a fost membru în consiliul de administrație al ''Societății Govora-Călimănești'' și administratorul delegat al acesteia.
Pe colțul Străzii Popa Tatu cu Strada Berzei, unde înainte de 1989 era ''Zahanaua Pieței'', în anii ’30 se afla ''Berăria-Restaurant Pompei'', care aparținea lui Fănică Canciu, cârciumă la care mușteriii beneficiau de grătar, băutură și muzică până dimineața.
În imaginea din anul 1932 se observă cu bustul doctorului Haralambie Botescu era orientat cu fața spre intersecția cu Calea Griviței, nu ca acum când este îndreptat cu fața spre Piața Matache Măcelaru’. În aprilie 1944, în timpul bombardamentului aviației anglo-americane, bustul a fost aruncat de suflul exploziei unei bombe, ironia sorții, în vitrina unei măcelării. Probabil, atunci când a fost reamplasat, bustul a fost orientat cu fața spre Hala din Piața Matache.
În clădirea care urmează celei în care au fost cârciuma ''Pompei'' și apoi ''Zahanaua Pieței'', acum în stare de paragină avansată, a locuit la începutul anilor ’30, înainte de a se muta în Blocul Profesorilor de pe B-dul Mihail Kogălniceanu, vis-a-vis de Facultatea de Drept, scriitorul Liviu Rebreanu. La sfârșitul anilor ’30, cu suma de 400.000 lei (la valoarea de atunci), banii obținuți din drepturile de autor pentru romanul ''Răscoala'', Liviu Rebreanu și-a cumpărat un apartament (vecin cu cel al poetului Ion Minulescu) în blocul construit în anii '30 pe actualul Bulevard George Marinescu, vis-a-vis de intrarea în Palatul Cotroceni, lângă Casa Prințului Nicolae, apartament moștenit de fiica familiei Rebreanu (cf. Gabriel Belkine).
  • 1932

    1932

  • 1980

    1980 


Links:

Wikipedia

Retrieved from "http://bucuresti.cd1inc.com/index.php?title=Bustul_doctorului_Haralambie_Botescu&oldid=31050"