Monumentul Km 0
Monumentul Km 0 (Google Maps)[edit | edit source]
| Adresa: Bd. I.C. Brătianu – parcul Biserica Sf. Gheorghe Nou | Ani in existenta: 1938/1998 - Prezent |
| Adresa alternativa: | Ani in constructie: 1937-1938 |
| Sculptori: Arh. Horia Creangă şi arh. Ştefan Niculescu (proiectare)/sculptor Constantin Baraschi (realizare) | Înălțime: |
| Materiale folosite: bronz (statuile) | *Monumente si Statui |
Monumentul „Km 0 al României” a fost realizat în anul 1937, după ce Comisia Monumentelor Istorice, prin arh. Horia Theodoriu, aprobă cererea Primăriei Municipiului Bucureşti de a se ridica un însemn care să simbolizeze faptul că numărătoarea kilometrică a şoselelor ce leagă Capitala cu toate provinciile ţării, în graniţele de la acea dată, este socotită de la Biserica Sf. Gheorghe Nou.
Proiectul a fost conceput de arh. Horia Creangă şi Ştefan Niculescu (1937) și materializat de către sculptorul Constantin Baraschi în 1938. Regăsim în presă monumentul sub mai multe denumiri: „Piatra Militară”, „Inima Țării”, „Piatra Milenară”.
Statuia Sfântul Gheorghe omorând balaurul
-
Fig 1 - Montarea monumentului ”Km 0 al României” (cunoscut și sub denumirea ”Inima Țării”) din grădina din fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, anul 1938.
-
FIG 2 - Statuia Statuia Sfântul Gheorghe omorând balaurul de Constantin Baraschi (macheta originală în bronz), care urma să fie amplastă pe sfera de marmură neagră a ansamblului monumental ”Km 0 al României” (sau ”Inima Țării”) din grădina din fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou din București.
Monumentul ”Km 0 al României” (cunoscut și sub denumirea ”Inima Țării”) din grădina din fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti. Monumentul, conceput de arhitecții Horia Creangă şi Ştefan Niculescu (în alte surse, concepția monumentului este atribuită arhitectului Octav Doicescu) în anul 1937 și materializat de către sculptorul Constantin Baraschi în anul 1938, constiuia un reper simbolic de la care se măsurau distanțele dintre Capitală și cele opt provincii istorice ale ţării (Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Moldova, Bucovina, Ardeal, Banat şi Oltenia) de la acea dată. Ansamblul monumental consta dintr-un bazin circular cu diametrul de 16,5 m în care era amplasată, în centrul acestuia, o sferă de marmură neagră cu diametrul de 3 m, care simboliza globul pământesc. Pe fundul bazinului, acoperit cu mozaic, se găsea o roză a vânturilor cu opt raze care delimitau opt sectoare, fiecare dintre acestea corespunzând uneia cele opt provincii istorice amintite. Pe fiecare sector era reprezentate în mozaic stema provinciei istorice, denumirea acesteia și orașul ei de reşedinţă, iar pe peretele cilindric interior al bazinului erau incizate, în dreptul provinciilor istorice respective, denumirilor principalelor orașe ale acestora şi distanţa în kilometri până la ele. Pe sfera din marmură neagră, care avea pe circumferință un brâu de aramă pe care erau reprezentate semnele celor douăsprezece zodii, urma să fie amplasată o statuie care îl reprezenta pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul. Deoarece Patriarhia Română, pe motiv că se încalcă a doua dintre cele 10 porunci Dumneziești (”Să nu-ți faci chip cioplit...”), nu și-a dat acceptul Statuia Sfântului Gheorghe nu a mai fost montată, fiind amplasată în Parcul Național ”Carol II” (fostul Parc Herăstrău, astăzi Parcul Regele Mihai I). După război, între anii 1945-1947, ansamblul monumental a fost mutilat prin scoaterea mozaicului cu stemele și cu numele Basarabiei și Bucovinei răpite din trupul țării, înlăturarea sferei din marmură neagră și dezafectarea bazinului. Distrus și lăsat în părăsire, între anii 1950-1952, ce a mai rămas din monument a fost acoperit cu pământ. În anul 1992, au început lucrările de reconstituire și restaurare a monumentului, acesta fiind inaugurat la 9 iunie 1998, cu prilejul închiderii Festivalului ”Luna Bucureștilor”. Actualul monument diferă însă mult de cel gândit și construit inițial. Sfera din marmură neagră a fostului monument care simboliza globul pământesc (v. imaginea nr. 1), dispărută în anii de după război, este înlocuită la actualul monument de o construcție metalică din bronz, prin care creatorul ei, sculptorul Ioan Bolborea, sugerează globul pământesc. Autor: Georges Eneas
Links: