Teatrul de Opereta
Teatrul de Operetă (Google Maps)[edit | edit source]
| Adresa: | Ani in existenta: - |
| Adresa alternativa: | Google Maps |
| In cladire au functionat: | +Teatre |
Sala de Tir si Gimnastica de la Piața Senatului (Piața Națiunilor Unite de mai târziu), a fost modificata pe la sfârșitul anilor ’20, si a devenit Teatrul Regina Maria si mai târziu, la începutul anilor ’50, a găzduit Teatrul de Opereta.
Opereta, fostul teatru Regina Maria, era situată în actuala Piața a Națiunilor Unite, aproape de cheiul Dâmboviței. Bucureștenii mai vârstnici cunosc si astăzi zona sub numele de Piața Operetei. La sfârșitul anilor ’20, Sala de Tir si Gimnastica din Piața Senatului (cum se numea atunci Piața Națiunilor Unite) a fost modificată si a devenit Teatrul Regina Maria, iar în anii 50 a fost transformată în Teatrul de Operetă. Clădirea a fost demolată în 1986. Instituția în sine a fost mutata într-o aripa a Teatrului Național, actualul Teatru de Opereta. Iar pe locul vechii clădiri a Operetei, astăzi se ridica unul dintre cele doua blocuri gemene Sitraco (cel din dreapta).
Teatrul Regina Maria [edit | edit source]
-
-
-
Teatrul Regina Maria 1933.
-
Teatrul Regina Maria.
-
-
1940
-
-
-
Teatrul de Operetă[edit | edit source]
-
-
Piata Operetei 1949
-
Piata Operetei 1949
-
Piata Operetei 1949
-
-
-
-
1972
-
Vant de libertate 1972.
-
-
1970
-
1986
-
-
1967
-
-
1975
-
-
1958
-
1977
-
1985
-
1948
-
1985
-
-
Acuarelă de Gheorghe Leahu
.jpg)
Programe, Teatrul de Operetă[edit | edit source]
-
1986 La calul balan
-
1986 La calul balan
-
1976 Suzana
-
1964 Mamzelle Nitouche
-
1975-1976 Vaduva vesela
-
1958 Plutasul de pe Bistrita
-
1958 Vaduva vesela
Opereta, o arie curmată brusc În apropiere Bisericii „Sf Spiridon Vechi”, pe locul fostei săli a „Societăţii de dare la semn” sau „Tirul”, a fost ridicat, în perioada interbelică, Teatrul „Regina Maria”, unde iniţial a funcţionat Opera Română. După construirea noului sediu pe Splai, vizavi de Biserica Elefterie, localul a rămas exclusiv al Operetei. Clădirea Operetei a căzut victimă a demolărilor în 1986, însă oamenii au păstrat multă vreme denumiri precum Piaţa Operetei sau Podul de la Operetă, date generic unor locuri care erau întregite, prin farmec şi personalitate, de această clădire care a fost transformată fără milă sau discernământ într-un maldăr de moloz. Azi se află acolo unul dintre blocurile gemene, care întregesc în prezent ansamblul clădirilor din actuala Piaţă a Naţiunilor Unite. Bucurestenii mai varstnici mergeau la Opereta, fost teatru Regina Maria, pe Splai, la actuala Piata Natiunile Unite. Era un imobil mic si cochet. In fotografia de mai sus din anii ’60, tramvaiul care vine de pe Splai tocmai trecuse pe langa Sfatul Popular al Raionului “Nicolae Balcescu”, dinspre zona Mihai-Voda. 1950 Fosta Opereta (infiintata ca institutie in 1950) 1986 Fosta Opereta a fost demolata in '86 de Ceausescu in cadrul planurilor marete de urbanism, lucru care pe termen lung a fost totusi benefic Teatrului de Opereta, mutat in cladirea TNB. Pe locul vechii Operete se afla acum geamanul Sitraco din dreapta. In plan indepartat se vede biserica Inaltarea Domnului, Sfintii Martiri Brancoveni, acum ascunsa cu totul de geamanul Sitraco din stanga. O imagine mai buna a Operetei, plus o vedere contemporana: Piata Operetei mai este cunoscuta si sub numele de Piata Senatului, iar pe la inceputurile secolului 20 arata cam asa: 1930 Prin anii 30 Dambovita a fost partial plafonata (vezi o alta imagine via art-historia), din motive urbanistice: "[...] esplanada Dambovitei, care se va realiza prin acoperirea albiei sale. Vom realiza intr-adevar o esplanada monumentala, pe care n-o vor putea avea multe orase din lume. Ea va aerisi orasul, va ridica valoarea urbanistica si va usura imens circulatia capitalei noastre. (...) Sub Dambovita acoperita vom putea realiza metropolitanul orasului (metroul, ale carui proiecte dateaza asadar, din anii '30). Cu metropolitanul Dambovitei vom putea realiza garile in centrul orasului, facute sub pamant (...)" (Constantin Argetoianu, citat de aici). 1920 In anii 20 s-au construit cele doua blocuri cu gloriete care au ramas simbolice pentru zona: Agricola fonciera, Calea Victoriei nr. 2, arh. Paul Smarandescu si Societatea de asigurari Adriatica-Trieste, Splaiul Independentei 1, arh. Petre Antonescu. (alt bloc numit Adriatica se afla tot pe Calea Victoriei, langa fostul Teatru National, unde este acum hotel Novotel - foto aici) De-a lungul cheiului Dambovitei mergea odata si tramvai, iar statia era chiar in Piata Senatului. Vezi si aici o fotografie. 1958 La sfarsitul anilor '50, sub echerul arh. Mosinschi, au mai aparut doua cladiri impunatoare, care nu au pastrat insa stilul celor doua "palate", ci l-au adoptat pe cel impersonal si practic al cladirilor socialiste: turnul Gioconda, "blocul turn de la Opereta" (17 etaje), si blocul cu portic de la Calea Victoriei nr. 1, despre care babele locatarele mai in varsta spun si acum ca a fost "facut pentru securisti". Odata navigabila cu barcuta, Dambovita Tot la Piata Senatului se oprea si procesiunea religioasa de Boboteaza, cand se arunca crucea in Dambovita si credinciosii curajosi coborau dupa eaGlorietele celor doua blocuri au fost totusi inspiratie pentru arhitectii Epocii de Aur - se pot vedea influente la blocurile Centrului Civic si citim tot la Rezistenta Urbana ca pana si blocul de la nr. 1 al Caii Victoriei avea initial un fel de pavilion la ultimul nivel (se pare prabusit la vreun cutremur, de bine ce fusese construit) SURSA: Metropotam
Links: