Bustul Theodor Șerbănescu
==Bustul Theodor Șerbănescu == Google Maps [edit | edit source]
| Adresa: Gradina Cismigiu | Ani in existenta: 20 aprilie 1903 - Prezent |
| Adresa alternativa: | Ani in constructie: |
| Sculptori: Filip Marin | Dimensiuni: statuie: 0.90 m, soclu: 1,45 m |
| Materiale folosite: bust: bronz, soclu: piatră | *Monumente si Statui *Ateneul Roman |
Theodor Șerbănescu (1839 - 1901) a fost un poet și traducător român, membru al societății literare „Junimea” și membru corespondent al Academiei Române.
Bustul generalului-poet Theodor Șerbănescu a fost inițial amplasat în Grădina Ateneului Român, fiind reamplasat în Grădina Cișmigiu în perioada interbelică, atunci când suprafața verde din fața Ateneului a fost micșorată.
Bustul din Grădina Cișmigiu, nu îl reprezintă pe Theodor Șerbănescu în calitatea sa de poet și traducător, ci în ipostaza de general al armatei române, general a cărui carieră militară a fost presărată cu suișuri și coborâșuri, din cauza firii sale prea impetuoase. Theodor Șerbănescu a fost comandantul Regimentului 10 Dorobanți din Brăila, iar bustul etalează decorațiile primite în urma participării acestuia în Războiul de Independență, ca ofițer de stat-major la Marele Cartier General al Armatei Române.
Theodor Șerbănescu (1839 - 1901) a fost un poet și traducător român, membru al societății literare „Junimea” și membru corespondent al Academiei Române.
Ca poet, debutează cu poezii de factură romantică cu influențe simboliste, scriind o serie de sonete decadente. A publicat o seamă de creații lirice, caracterizate de un sentimentalism înecat adesea în pesimism, ceea ce l-a făcut pe Nicolae Petrașcu să-l califice ca fiind "un poet sentimental, natural, instinctiv". ”Farmecul limbei” și muzicalitatea versurilor lui Șerbănescu au fost remarcate de Titu Maiorescu care l-a considerat ”între cele mai plăcute produceri ale literaturii romane”. Mare parte a operei sale au constituit-o romanțele, specie literară care îi caracterizează perioada de început, iar Ilarie Chendi îl consideră ”părintele acestei specii la noi”. Șerbănescu este considerat ca făcând trecerea spre lirica eminesciană, de la simbolismul pur spre romantism.
A fost de asemenea traducător, împreună cu Ascanio Ollănescu traducând poemul dramatic cu accente patriotice ”Visul Dochiei”, operă care s-a vrut o rememorare a eroismului reprezentanților de seamă ai trecutului nostru.
Șerbănescu a fost unul dintre membrii ”Junimii” ieșene, făcând parte din valul ”noilor veniți” care au îmbogățit, cel puțin formal, activitatea cenaclului prin diversificarea categoriilor sociale de creatori, deoarece până la înființarea sa, literatura română era apanajul doar a boierilor mari la început și apoi a ”boierilor de clasa a doua”, după observa G. Călinescu. După Maiorescu, ”Junimea” este cenaclul care a abandonat aristocratismul literar, vrând astfel să ”democratizeze” creația literară.
Fiind numit la comanda unei companii în timpul Războiului de Independență, participă la asaltul redutei Plevna ceea ce l-a inspirat să scrie poezia ”Marșul călărașilor”, creație lirică patriotică în maniera lui Vasile Alecsandri.
=== ===
Links: |